Un român a provocat cel mai mare dezastru maritim din istorie

Titanicul, celebrul vapor de lux scufundat în 1912, a luat cu sine, pentru totdeauna, 1.517 suflete în apele îngheţate ale Atlanticului. E cea mai cunoscută tragedie maritimă, dar nici pe departe cea mai mare. În urmă cu exact 66 de ani, pe 30 ianuarie 1945, aproape 9.500 de persoane au pierit după ce nava germană Wilhelm Gustloff a fost torpilată, în Marea Baltică, de un submarin rus. La comanda acestuia din urmă se afla un român, căpitanul Alexandru Marinescu (în rusă, Alexander Marinesko).

Ianuarie 1945, ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. Ruşii spărseseră liniile de apărare ale nemţilor şi ajunseseră în estul golfului Danzig, rupând Prusia de restul Germaniei. 35.000 de refugiaţi şi de soldaţi răniţi erau înghesuiţi în portul Gotenhafen, actualul oraş polonez Gdynia. Singura lor scăpare din faţa urgiei sovietice era fuga pe mare. Cele mai mari nave germane au demarat operaţiunea Hannibal, de evacuare a militarilor şi a refugiaţilor din calea ruşilor. În aceste condiţii, dezvăluite de istoricul moldovean Iurie Colesnic, de expertul american Irwin Kappes şi de Heinz Schön, un supravieţuitor care şi-a dedicat viaţa studierii catastrofei din 1945, vasul Wilhelm Gustloff părăsea în după- amiaza zilei de 30 ianuarie 1945 portul Gotenhafen (Gdynia), cu destinaţia Kiel, Germania. Deşi avea o capacitate de 2.000 de locuri, la bordul fostei nave de lux au urcat în jur de 1.500 de militari şi 9.000 de civili. La ora 20.25, submarinul sovietic S-13, comandat de Alexandru Marinescu, fiul lui Ion Marinescu, un constănţean care a fugit în Ucraina după ce a bătut un ofiţer şi şi-a schimbat numele în Marinesko, a ridicat periscopul.